Superstiții și tradiții de Sf Mihail și Gavriil

Superstiţioşii spun că este interzis, în această zi, să lucrezi sau să faci treabă în casă. Cei care nu respectă acest lucru se vor chinui groaznic înainte de moarte.


Se mai spune că trebuie ca în ziua de 8 noimebrie cei care au oi, trebuie să facă o turtă care trebuie aruncată în ţarc. Dacă pâinea cade cu faţa în sus, vor fi miei mulţi şi sănătoşi. Bătrânii mai spun că de ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil este bine să aprinzi o lumânare ca să ai lumină şi pe cealaltă lume.
Atunci când viaţa unui om este în cumpănă, Arhanghelul Mihail îşi face apariţia lângă patul suferindului. Dacă acestuia îi este sortit să trăiască, îngerul se va aşeza la picioare, iar dacă va muri, se va aşeza la cap.
Sărbătoarea mai este denumită în tradiţia populară şi „vara arhanghelilor".
După această sărbătoare se spune că urmează câteva zile de vreme frumoasă şi caldă. În calendarul ortodox, Mihail şi Gavriil sunt cei care conduc cetele de îngeri şi călăuzesc sufletele oamenilor spre rai.

1 noiembrie -tradiții și superstiții

1 Noiembrie-Ziua Mortilor!
Mosii de toamna-Pomenirea Mortilor.
Ziua Mortilor ,Luminatia,Luminatiile se sarbatoreste in 1 Noiembrie mai ales in Banat,Transilvania,Maramures.
Se stie ca in Maramures cultul mortilor este foarte important.An de an in rima zi de Brumar,localnicii aprind lumanari in cimitire si dau pomana saracilor,conform credintei solide pe care o au cum ca in noaptea Luminatiei sufletele celor plecati se intorc in mijlocul celor dragi.1 noiembrie este ziua in care o mare parte a romanilor indiferent de religie sau natie,merg la cimitir sa puna flori si lumanari pe mormintele celor disparuti.Valoarea unui om nu consta doar in importanta pe care o dau vietii ci si a respectului fata de memoria celor care numai sunt.Toti curata mormintele inainte de 1 noiembrie,se smulg buruienile,se matura,se spala crucea,gunoaiele stranse se arunca in locuri special amenajate.Pe mormintele curatate se pun lumanari si flori,fiecare se roaga pentru su

fletele celor plecati.In seara de 1 Noiembrie,cimitirele sunt luminate,iluminate.Si acum cateva randuri despre acest obicei.
Sarbatoarea si ceremonia sunt de origine catolica."Ziua tuturor Sfintilor"s-a transformat in Transilvania in Ziua Mortilor fiind numita in unele zone si Luminatia.In timp acest obicei al cinstirii celor trecuti in nefiinta a fost adoptata si de ortodocsi fiind o sarbatoare care aduna in jurul mormintelor zeci de credinciosi.In traditia Bisericii Romano si Greco-Catolice,o parte din sufletele celor morti care nu au fost nici sfinti ajung in purgatoriu unde se curata de pacate pentru a intra in rai.Chiar daca este sarbatoare catolica Ziua Mortilor este celebrata si de preotii ortodocsi care la cererea familiilor vin la cimitir pentru a oficia slujbe de pomenire pentru sufletul mortilor.Oricum e o zi deosebita iar imaginea cimitirului iluminat te face sa te gandesti ca moartea nu inseamna altceva decat o calatorie undeva departe!

Hai la Baba.....

Haloween

În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea și sâmbăta dinainte de Halloween, se țin adesea petreceri cu costume.

Sărbătoarea dovlecilor....superstiții

În această noapte, pentru a speria spiritele rele trebuie să suni dintr-un clopoţel.
Dacă vezi un păianjen în noaptea de Halloween acesta ar putea fi spiritul unei fiinţe iubite care a murit şi care veghează asupra ta.
Dacă vrei să întâlneşti o vrăjitoare, trebuie să îmbraci hainele pe dos şi să mergi cu spatele.
În ziua de Hallowen nu e bine să te prindă asfinţitul pe drum.
Călătorii ţineau în buzunar, ca protecţie, o bucată de pâine presărată cu sare, care să îi ferească de vrăjitoare.
Fetele încercau sa îşi afle ursitul în noaptea de Halloween folosind mai multe metode:
- descojind un măr în aşa fel încânt coaja acestuia să rămână într-o singură bucată. Aruncată pe jos ea formează iniţiala numelui iubitului.
- privind în oglindă cu o lumânare aprinsă într-o mână şi cu cealaltă fie pieptănându-se, fie mâncând un măr. Imaginea ursitului ar fi trebuit să apară privind peste umărul fetei.
- dormind cu un măr sub pernă, pentru a-şi visa ursitul.
- în Irlanda sec. al XVIII-lea, femeile ascundeau un inel în piureul de cartofi, bărbatul care îl găsea era alesul.

Printre superstițiile de Halloween care aveau cândva amploare se numără:

• Dacă o fată necăsătorită punea în noaptea de Halloween, sub pernă, o floare de rozmarin și un bănuț de argint își visa sortitul;
• Dacă se întâmpla ca, în noaptea de Halloween, să auzi pași sau zgomote în spate, nu trebuia să te întorci fiindcă se spunea că este un spirit venit de pe lumea cealaltă pentru a te lua cu el;
• În noaptea de Halloween se foloseau alune pentru vrăji, fiindcă diavolul era considerat culegător al acestor fructe;
• Dacă în noaptea de Halloween se întâmpla să zboare vreun liliac prin casă se spunea că în aceea casă sunt spirite rele;
• Celebra lumânare aprinsă în dovleac, din noaptea de Halloween,  avea menirea de a ține spiritele rele la distanță;
• Dacă în noaptea de Halloween vedeai un păianjen prin casă înseamna că spiritul unei persoane dragi te veghea;
• Se mai spune că în noaptea de Halloween dacă participai la o cină, era bine să vorbești în timpul mesei, astfel spiritele din apropiere erau încurajate să participe și ele la masă;
• Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween spiritele și fantomele s-ar fi speriat;
• Persoanele care erau născute în noaptea de Halloween aveau menirea de a vedea și de a comunica cu spiritele, etc. 

Tradiții și superstiții de SF Dumitru

In Ajunul sarbatorii Sfantului Dimitrie, se aprind focuri, peste care sar copii pentru a fi sanatosi tot anul. Focul are si menirea de a alunga fiarele si de a incalzi mortii. Dupa ce focul este stins, taranii arunca un carbune in gradina, ca aceasta sa primeasca putere de a rodi.

Sfantul Dumitru este considerat si patronul pastorilor. Este ziua in care ciobanii afla cum va fi iarna. Acestia isi aseaza cojocul in mijlocul oilor si asteapta sa vada ce oaie se va aseza pe el. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna, iar daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. Un alt mod de a afla cum va fi iarna, este sa urmaresti mersul oilor in dimineata sarbatorii Sfantului Dumitru. Daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.

Ziua Sfantului Dumitru era si o zi a soroacelor, se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani la San-George, de unde si zicerea ca "la San-George se incaiera cainii iar la Samedru se sfadesc stapanii".

De Sfantul Dumitru se tocmesc servitorii pentru diverse treburi si se strica stanele. Taranii tund coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos.

In anumite zone, taranii il cinstesc pe Sfantul Dimitrie, Izvoratorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfanta Impartasanie.

Alte credinte in ziua Sfantului Dumitru:

- daca de Sfantul Dumitru este vreme aspra, iarna va fi buna, iar de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa;

- nu se piaptana, ca-i primejdios de lupi;

- daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, iarna va fi aspra, cu zapezi grele;

- se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza.

Superstiții și tradiții de Ziua Crucii

Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea este inspirată dintr-un eveniment istoric care s-a petrecut în vremea împăratului Constantin, cel care a eliberat Biserica creştină de sub asuprirea împăraţilor păgâni. În popor i se mai spune şi Ziua Crucii, şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Bătrânii spun că de Ziua Crucii se închide pământul, luând cu sine insectele, reptilele şi plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. Păsările încep să plece în stoluri spre alte ţări, anunţând venirea toamnei Florile încep să se ofilească, iar cele care se mai păstrează proaspete precum busuiocul, menta, cimbrul sau maghiranul sunt considerate magice. Acestea sunt culese în bucheţele şi sunt duse la biserică pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Apoi, plantele sfinţite se păstrează în casă, la icoane, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli. În tradiţia populară, alunul este considerat ca fiind un arbore cu funcţii magice, iar ramurile culese de Ziua Crucii capătă calităţi miraculoase. Fântânarii le foloseau pentru depistarea izvoarelor subterane, iar alţi oameni pentru detectarea comorilor ascunse.
În această zi se fac şi prognozări meteorologice:
- dacă tună de Ziua Crucii, toamna va fi lungă;
- dacă încep să plece cocorii, timpul se va răci în curând;
- dacă ciorile încep să chirăie, va cădea bruma.
Superstiţii legate de această sărbătoare:
- când pe om îl apucă o spaimă, scapă numaidecât dacă îşi aduce aminte în ce zi a săptămânii a fost anul acela Ziua Crucii;
- De Ziua Crucii nu se mănâncă nimic ce are cruce: usturoi, nucă, peşte;
- Înălţarea Sfintei Cruci se ţine, căci îţi vei găsi uşor leacul când te vei îmbolnăvi.