Superstiții și tradiții în martie

1 - 9 martie, Zilele Babei Dochia, obiceiuri, superstitii, povesti

   

Pe 1 martie, biserica noastra crestin-ortodoxa praznueste Cuvioasa Mucenita Evdochia, Dochia, asa cum i-a ajuns numele pana la noi, gratie legendelor care au strabatut mileniile.
Indiferent de varsta, povestile plac, aduna seara familia la vorba, infierbanta imaginatia, binedispun, mai ales cand poarta in ele un sambure de adevar. Despre Dochia, legendele spun ca era o batrana rea si capricioasa.

Lasandu-se pacalita de vremea frumoasa si crezand ca primavera a venit, porneste pe munte cu oile la pascut. Prevazatoare, insa, Dochia si-a luat pe ea noua cojoace, dar pe drum a lepadat unul cate unul asa ca, ajunsa-n varf de munte, dupa noua zile, cat a durat calatoria, se lasa un ger naprasnic, de sa crape pietrele.

Atat Baba Dochia cat si oile ingheata si sunt transformate in stane de piatra. Moartea Dochiei, sus, pe munte, in a noua zi a calatoriei sale, este considerata hotar intre anotimpul friguros si cel calduros.

Ciclul de noua zile, cat dureaza calatoria Dochiei pana in varf de munte este numit, in traditia populara, Zilele Babei. In aceasta perioada vremea este capricioasa, schimbatoare, exact cum ne este prezentata Baba Dochia in povestile ajunse pana la noi, zile in care razele calde ale soarelui se intrepatrund cu ploaia, lapovita, ninsoarea si uneori chiar cu gerul si viscolul.

La noi, ca si in toata zona balcanica, locuita candva de traci, exista obiceiul ca intre 1 si 9 martie, fiecare om sa-si aleaga o zi despre care sa spuna ca "asta e Baba mea!" Se crede ca, asa cum va fi vremea in ziua respectiva, asa ii va fi si norocul in tot anul care urmeaza.

Vremea calda, insorita inseamna fericire, belsug, impliniri si multe bucurii. Vremea rece, ploioasa, cu cer innourat si precipitatii diverse, ploaie, ninsoare, lapovita inseamna necazuri, saracie, lacrimi, durere, neimpliniri. "Baba" se poate alege dupa data sau ziua de nastere.

Cele mai multe obiceiuri si superstitii legate de "Babe" se refera la ziua de 1 martie.

In trecut, ziua Dochiei se respecta, nimeni nu muncea, oamenii nu scoteau vitele la pascut, femeile nu spalau rufe si nu dereticau prin casa. Multi credeau ca, respectand-o ca pe o sarbatoare, vor avea recolte bogate, vor fi feriti de boli si de necazuri si vor fi norocosi.

Intr-adevar, timpuri vechi, timpuri de poveste, cand oamenii, in naivitatea lor de-a dreptul induiosatoare, credeau in puterile unui personaj de legenda, personaj pe care, de altfel, il detestau si-l respectau, in acelasi timp, deoarece erau incredintati ca Baba Dochia avea puteri supranaturale.

Astfel, oamenii credeau ca Baba ii poate feri de inec, le poate ajuta animalele sa se ingrase si le apara vitele de boala.

De asemenea, Ziua Dochiei mai era respectata si pentru ca frigul sa nu aduca pagube pe camp si oamenii sa fie ocrotiti de furtuni, pentru ca ploaia sa nu fie zgarcita cu ogoarele satenilor si anul sa fie unul bogat.

 http://www.ziare.com/

Superstiții și tradiții de Sf Mihail și Gavriil

Superstiţioşii spun că este interzis, în această zi, să lucrezi sau să faci treabă în casă. Cei care nu respectă acest lucru se vor chinui groaznic înainte de moarte.


Se mai spune că trebuie ca în ziua de 8 noimebrie cei care au oi, trebuie să facă o turtă care trebuie aruncată în ţarc. Dacă pâinea cade cu faţa în sus, vor fi miei mulţi şi sănătoşi. Bătrânii mai spun că de ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil este bine să aprinzi o lumânare ca să ai lumină şi pe cealaltă lume.
Atunci când viaţa unui om este în cumpănă, Arhanghelul Mihail îşi face apariţia lângă patul suferindului. Dacă acestuia îi este sortit să trăiască, îngerul se va aşeza la picioare, iar dacă va muri, se va aşeza la cap.
Sărbătoarea mai este denumită în tradiţia populară şi „vara arhanghelilor".
După această sărbătoare se spune că urmează câteva zile de vreme frumoasă şi caldă. În calendarul ortodox, Mihail şi Gavriil sunt cei care conduc cetele de îngeri şi călăuzesc sufletele oamenilor spre rai.

1 noiembrie -tradiții și superstiții

1 Noiembrie-Ziua Mortilor!
Mosii de toamna-Pomenirea Mortilor.
Ziua Mortilor ,Luminatia,Luminatiile se sarbatoreste in 1 Noiembrie mai ales in Banat,Transilvania,Maramures.
Se stie ca in Maramures cultul mortilor este foarte important.An de an in rima zi de Brumar,localnicii aprind lumanari in cimitire si dau pomana saracilor,conform credintei solide pe care o au cum ca in noaptea Luminatiei sufletele celor plecati se intorc in mijlocul celor dragi.1 noiembrie este ziua in care o mare parte a romanilor indiferent de religie sau natie,merg la cimitir sa puna flori si lumanari pe mormintele celor disparuti.Valoarea unui om nu consta doar in importanta pe care o dau vietii ci si a respectului fata de memoria celor care numai sunt.Toti curata mormintele inainte de 1 noiembrie,se smulg buruienile,se matura,se spala crucea,gunoaiele stranse se arunca in locuri special amenajate.Pe mormintele curatate se pun lumanari si flori,fiecare se roaga pentru su

fletele celor plecati.In seara de 1 Noiembrie,cimitirele sunt luminate,iluminate.Si acum cateva randuri despre acest obicei.
Sarbatoarea si ceremonia sunt de origine catolica."Ziua tuturor Sfintilor"s-a transformat in Transilvania in Ziua Mortilor fiind numita in unele zone si Luminatia.In timp acest obicei al cinstirii celor trecuti in nefiinta a fost adoptata si de ortodocsi fiind o sarbatoare care aduna in jurul mormintelor zeci de credinciosi.In traditia Bisericii Romano si Greco-Catolice,o parte din sufletele celor morti care nu au fost nici sfinti ajung in purgatoriu unde se curata de pacate pentru a intra in rai.Chiar daca este sarbatoare catolica Ziua Mortilor este celebrata si de preotii ortodocsi care la cererea familiilor vin la cimitir pentru a oficia slujbe de pomenire pentru sufletul mortilor.Oricum e o zi deosebita iar imaginea cimitirului iluminat te face sa te gandesti ca moartea nu inseamna altceva decat o calatorie undeva departe!

Hai la Baba.....

Haloween

În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea și sâmbăta dinainte de Halloween, se țin adesea petreceri cu costume.

Sărbătoarea dovlecilor....superstiții

În această noapte, pentru a speria spiritele rele trebuie să suni dintr-un clopoţel.
Dacă vezi un păianjen în noaptea de Halloween acesta ar putea fi spiritul unei fiinţe iubite care a murit şi care veghează asupra ta.
Dacă vrei să întâlneşti o vrăjitoare, trebuie să îmbraci hainele pe dos şi să mergi cu spatele.
În ziua de Hallowen nu e bine să te prindă asfinţitul pe drum.
Călătorii ţineau în buzunar, ca protecţie, o bucată de pâine presărată cu sare, care să îi ferească de vrăjitoare.
Fetele încercau sa îşi afle ursitul în noaptea de Halloween folosind mai multe metode:
- descojind un măr în aşa fel încânt coaja acestuia să rămână într-o singură bucată. Aruncată pe jos ea formează iniţiala numelui iubitului.
- privind în oglindă cu o lumânare aprinsă într-o mână şi cu cealaltă fie pieptănându-se, fie mâncând un măr. Imaginea ursitului ar fi trebuit să apară privind peste umărul fetei.
- dormind cu un măr sub pernă, pentru a-şi visa ursitul.
- în Irlanda sec. al XVIII-lea, femeile ascundeau un inel în piureul de cartofi, bărbatul care îl găsea era alesul.

Printre superstițiile de Halloween care aveau cândva amploare se numără:

• Dacă o fată necăsătorită punea în noaptea de Halloween, sub pernă, o floare de rozmarin și un bănuț de argint își visa sortitul;
• Dacă se întâmpla ca, în noaptea de Halloween, să auzi pași sau zgomote în spate, nu trebuia să te întorci fiindcă se spunea că este un spirit venit de pe lumea cealaltă pentru a te lua cu el;
• În noaptea de Halloween se foloseau alune pentru vrăji, fiindcă diavolul era considerat culegător al acestor fructe;
• Dacă în noaptea de Halloween se întâmpla să zboare vreun liliac prin casă se spunea că în aceea casă sunt spirite rele;
• Celebra lumânare aprinsă în dovleac, din noaptea de Halloween,  avea menirea de a ține spiritele rele la distanță;
• Dacă în noaptea de Halloween vedeai un păianjen prin casă înseamna că spiritul unei persoane dragi te veghea;
• Se mai spune că în noaptea de Halloween dacă participai la o cină, era bine să vorbești în timpul mesei, astfel spiritele din apropiere erau încurajate să participe și ele la masă;
• Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween spiritele și fantomele s-ar fi speriat;
• Persoanele care erau născute în noaptea de Halloween aveau menirea de a vedea și de a comunica cu spiritele, etc. 

Tradiții și superstiții de SF Dumitru

In Ajunul sarbatorii Sfantului Dimitrie, se aprind focuri, peste care sar copii pentru a fi sanatosi tot anul. Focul are si menirea de a alunga fiarele si de a incalzi mortii. Dupa ce focul este stins, taranii arunca un carbune in gradina, ca aceasta sa primeasca putere de a rodi.

Sfantul Dumitru este considerat si patronul pastorilor. Este ziua in care ciobanii afla cum va fi iarna. Acestia isi aseaza cojocul in mijlocul oilor si asteapta sa vada ce oaie se va aseza pe el. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna, iar daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. Un alt mod de a afla cum va fi iarna, este sa urmaresti mersul oilor in dimineata sarbatorii Sfantului Dumitru. Daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.

Ziua Sfantului Dumitru era si o zi a soroacelor, se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani la San-George, de unde si zicerea ca "la San-George se incaiera cainii iar la Samedru se sfadesc stapanii".

De Sfantul Dumitru se tocmesc servitorii pentru diverse treburi si se strica stanele. Taranii tund coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos.

In anumite zone, taranii il cinstesc pe Sfantul Dimitrie, Izvoratorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfanta Impartasanie.

Alte credinte in ziua Sfantului Dumitru:

- daca de Sfantul Dumitru este vreme aspra, iarna va fi buna, iar de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa;

- nu se piaptana, ca-i primejdios de lupi;

- daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, iarna va fi aspra, cu zapezi grele;

- se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza.