Superstitii si traditii de Inaltare

Obiceiuri de INALTAREA DOMNULUI:
- se poarta frunze de nuc la brau ca Hristos cand s-a inaltat;
- se crede ca cine moare de Ispas ajunge in Rai;

- de Ispas se bat vitele cu leustean, ca sa se ingrase si sa fie ferite de boli;
- se taie par din varful cozilor de la vite si se ingroapa intr-un furnicar, spunandu-se: "sa ne dea Dumnezeu atatia miei si vitei cate furnici in furnicar!";
- in ziua de Ispas nu se da foc si sare din casa;
- ce se seamana dupa Ispas, nu rodeste;
- in ziua de Inaltarea Domnului, femeile care au morti in familie, impart azime calde, ceapa verde si rachiu pentru sufletele acestora, crezandu-se ca e ziua in care sufletele lor se inalta la cer si sa aiba merinde de drum;
- femeile impart lapte dulce, fiert cu pasat.
In vechime, ziua de Ispas era una a soroacelor, a incheierii diferitelor afaceri, insa, pentru ca data sarbatorii variaza de la an la an cu un numar mare de zile, sensul a devenit peiorativ: a nu da inapoi ce ai imprumutat, a amana pana la Pastile Cailor, pana la Sfantul Asteapta, deci, a nu te tine de promisiune.


http://stirileprotv.ro/stiri/social/inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-ce-trebuie-sa-faca-toate-femeile-in-aceasta-zi.html

Traditii si superstitii de Florii

 

De Florii, atentia comunitatii traditionale era indreptata, pe langa sarbatoarea religioasa, catre renasterea vegetatiei. De fapt, denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea intrarii Domnului in Ierusalim. Astfel, pe langa sarbatoarea crestina a intrarii Mantuitorului in Ierusalim, au aparut si nenumarate obiceiuri si traditii, atat in mediul rural, cat si in cel urban, cele mai multe de sorginte pagana.

De exemplu, de Florii se obisnuieste sa se faca “de ursita”, astfel ca fetele aflau, prin diverse procedee, daca se vor casatori sau nu in acel an. Tot de Florii, martisorul purtat pana in aceasta zi se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces, iar zestrea se scoate din casa, pentru aerisire.

Inaintea sarbatorii, fetele nemaritate din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite in farmece pentru noroc in dragoste si sanatate.

De asemenea, la miezul noptii, se fierbe busuioc in apa, iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fiertura, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor. Ce ramane se toarna la radacina unui par, in speranta ca baietii se vor uita dupa ele ca dupa un copac inflorit.

In popor se mai spune ca cine indrazneste sa se spele pe cap in ziua de Florii fara apa descantata si sfintita risca sa albeasca.

La toate popoarele crestine pot fi intalnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea avand in prim-plan palmierul sau salcia. Aceste traditii nu au nimic in comun cu spiritul crestinesc al praznicului Intrarii Mantuitorului in Ierusalim.

Arabii aprind candele, impodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii impletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiati sa isi daruiasca ramuri de salcie in aceasta zi.

In sambata Floriilor, femeile din unele zone ale tarii aduc ofranda de pomenire a mortilor, impartind placinte de post.

In sambata Floriilor se mai facea un ceremonial complex numit Lazarita, dupa modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numita “Lazarita”, se imbraca in mireasa si colinda, impreuna cu celelalte, in fata ferestrelor caselor.

In trecut, ramura de salcie sfintita era folosita si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie pentru a fi feriti de diferite boli, iar batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele.

De asemenea, exista obiceiul ca parintii ii loveasca pe copii cu nuielusa de salcie cand veneau de la biserica, pentru a creste sanatosi si intelepti.

 

 http://cultural.bzi.ro