luni, 23 aprilie 2012

Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe

Sarbatoarea Sfantului Gheorghe este considerata si ca data care anunta inceputul verii pastorale, tot asa dupa cum cea a Sfantului Dumitru (26 octombrie) marcheaza incheierea ei.
Iata cateva traditii, obiceiuri si supersitii legate de Sfantul Gheorghe:
-    Noaptea dintre 22 si 23 aprilie este numita noaptea Manicatoarei, despre care se spune ca este sora Sfantului Gheorghe, si este considerata ca o noapte de temut.
-    Se spune ca este bine sa stai in casa in aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei carora le ies noaptea sufletele si bantuie prin sate, calaresc pe cozi de matura si pricinuiesc necazuri.
-    Superstitia spune ca este bine sa se puna ghimpe, maracine sau crengi de maces la usa grajdului pentru ca sa se intepe strigoii cand vin sa ia mana vitelor.
-    Holdele trebuie inconjurate de o femeie „cu randuieli” (aflata la perioada ciclului) pentru a speria strigoii veniti sa ia mana graului.
-    Daca inainte de Sfantul Gheorghe prinzi un sarpe, ii tai capul, apoi il porti la palarie sau basma si, daca te duci in capul satului cand ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii calare pe animale.
-    Exista superstitia ca, daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in post, tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab.
-    In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie.
-    La biserici in aceasta zi se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele.
-    In unele regiuni fetele sunt stropite apa proaspata de fantana la fel ca si obiceiul de Paste cand fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul avand semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii.
-    Se mai spune ca de Sf Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi.
-    Aceasta zi se spune ca este una prielnica pentru a se face farmece de dragoste.
-    In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.
-    In dimineata zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa, pe furis, care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.
-    In aceasta zi fetele mai obisnuiau sa semene usturoi, pe care-l pastrau pana in anul viitor. Mancand usturoiul semanat cu un an inainte, ele credeau ca vor fi inzestrate cu toate virtutile si ca se vor casatori in cel mai scurt timp.
-    In zori de zi, inainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furis in padure, in locuri ferite si indepartate, pentru a culege ciuperci – matragun, pe care le aduceau acasa si le puneau in pod sau sub streasina, in credinta ca aceste plante miraculoase le vor aduce petitori bogati. Matraguna recoltata acum era pastrata peste an pentru a fi folosita la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrajilor de maritis pentru fetele urate sau batrane, a vrajilor pentru imbogatire si castigare a faimei sau a celor de inmultire a laptelui la vaci. Matraguna putea sa provoace si nenorocire, saracie, uratenie, nebunie sau moarte, in functie de modul cum era folosita, de riturile sau vrajile in care era uzitata sau in functie de actul care-i declansa puterea.
-    La fel si baietii, in dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, pleaca la cules de “iarba fiarelor”, considerate o planta miraculoasa, ce putea sa sfarame lacatele si lanturile sau putea sa le confere lor, flacailor, proprietati miraculoase.
-    Nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi deoarece se credea ca acel care incalca interdictia avea sa fie somnoros intregul an.
-    In zona Bucovinei exista obiceiul urzicatului. In aceasta zi, tinerii se atingeau pe maini sip e picioare cu tulpini de urzica astfel crezand va vor devini mai ageri, mai harnici, mai sanatosi si vor aveam mai multa putere de munca.
-    In ziua de Sfantul Gheorghe inca se mai obisnuieste a se impodobi stalpii de la poarta casei ramuri verzi de salcie inmugurita pentru ca sa fie aparati de boli si paguba
-     Pentru a fi aparati de rele, oamenii se cantaresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, cand obiceiul se reinnoieste.
-    Gospodarii dau foc gunoaielor si vechiturilor din gospodarii. Cenusa de la acest foc se amesteca foarte bine cu untura cu care se ung usile si ferestrele grajdurilor pentru a-i impiedica pe strigoii care intra la animale in aceasta noapte sa le fure mana.
-    Barbatii nu ies in aceasta zi in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de “strigoaie”, fermecati si transformati in cai.
-    Superstitia spune ca daca gospodarii se stropesc cu apa neinceputa luata dis de dimineata din fantana, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
-    Fetele care vor sa fie iubite seamana busuioc in zorii zilei. Apoi uda semintele cu apa adusa intr-un vas nou, de la izvor. Cand busuiocul este inflorit fetele se duc la hora purtand acest simbol al iubirii in par.

 www.codrosu.ro

marți, 17 aprilie 2012

Tradiții și superstiții pentru Săptamâna Luminată

In Saptamana Luminata raiul este deschis

Ca dovada ca in acest interval Raiul este deschis, dupa credinta poporului si datina cea veche, in ziua de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului si se pune deoparte, unde sta apoi toata Saptamana Pastilor sau Saptamana Luminata.


Cine moare in acest interval - si mai ales in ziua de Pasti sau in saptamana cea dintai dupa Pasti, numita pretutindeni Saptamana Luminata - merge de-a dreptul in rai pentru ca lumina raiului straluceste fiecaruia care moare in aceasta saptamana si pentru ca in timpul acesta usile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului inchise. Cel care moare este primit in rai, indiferent de pacatele care le-a facut, caci toate i se iarta.


Si cel care se naste in aceasta zi, si mai cu seama cand trage clopotul intaia oara la biserica, este un om norocos pentru toata viata.

duminică, 15 aprilie 2012

Tradiții și superstiții după Paște

In prima zi de vineri dupa Paste praznuim Izvorul Tamaduirii, ziua cand, potrivit traditiei, izvoraste apa tamaduitorare si toate apele sunt sfintite. I se mai spune Vinerea scumpa sau Fantanita Pe 12 aprilie este Joia Pastilor, care se mai numeste Joi Domnesti, Joia Nepomenita, Joia Necurata, Joia Rea, Joia Verde, Slobozitul Paresimilor * Joile de dupa Paste sunt in numar de noua si le tin mai ales femeile, sa le fie holdele ferite de trasnete, grindina si inundatii. Daca nu se lucreaza in aceste zile, pomii vor fi plini de flori si vor avea rod bogat, iar vitele vor fi sanatoase. Joile s-au pastrat din batrani din cauza ploilor prea mari care distrugeau araturile. * Femeile se feresc sa spele sau sa bata rufe cu maiul, caci bate piatra. * Sa nu intri in vie cele noua joi dupa Paste ca iti taie gandacii vita! * Se da de pomana peste; Se fac colaci, se duc la biserica si se pomenesc mortii.

 Focul cu buciumei

 In zorii zilei, se face focul in fata casei cu noua bete de alun uscate - buciumei -, fiindca exista credinta ca sufletele mortilor vin sa se incalzeasca. La acest ritual sunt invitati sa participe si vecinii, cu scaunele, in jurul focului, dandu-se de pomana colacei si ulcele impodobite cu flori de primavara. Slobozitul Paresimilor Femeile fac pomeni la cimitire, cu colaci, bautura, vase si haine noi, oua rosii aruncate peste mormant. Are loc slobozitul ritual al apei pentru morti, numit "Slobozitul Paresimilori.  

Apele vindecatoare

 Vineri, dupa Paste, se serbeaza Izvorul Tamaduirii. Se spune ca din lacrimile Maicii Domnului picate pe pamant au iesit, in mai toate locurile, izvoare facatoare de minuni. Se crede ca in aceasta zi toate apele sunt sfintite si cine bea din ele si se spala peste partile bolnave ale trupului se vindeca. In noaptea si in dimineata acestei zile se culeg buruieni de leac. * Izvorul Tamaduirii a fost locul binecuvantat de Iisus, care a vindecat pe multi oameni suferinzi. * Prima zi de vineri dupa Paste se tine pentru mantuirea sufletelor. Tot acum se cautau izvoarele de apa, se construiau si se curatau fantanile. Se credea ca izvoarele si fantanile amenajate in aceasta zi vor avea apa din belsug si nu vor seca in verile secetoase. * Nu se tese fiindca, asa cum bat braglele (parte mobila la razboiul de tesut care sustine spata), asa va bate si piatra; nu se deapana fiindca, asa cum se invarte vartelnita, asa se invart vanturile aducatoare de furtuna. * Femeile batrane tin vinerile de dupa Paste ca duminicile; sfintele vineri mijlocesc la Dumnezeu sa le duca in Rai.

 Pentru bunul mers al vietii

 Se tine pentru ca vara sa fie ploioasa. In aceasta zi, satenii isi uda vitele cu apa, sa fie bune de prasila si sa nu bata piatra. Se tine pentru sporul casei. Spalandu-se dimineata cu roua, multi cred ca se vindeca de boli. Preotii scot icoanele la camp si fac slujbe, sa cada ploaia la timp. Practici magice Joi seara, femeile aduc vase cu apa si le lasa peste noapte in biserica. Vineri, dupa liturghie, le aduc acasa. Apa sfintita este buna de leac. In ziua de sambata - numita Sambata Tomii -, femeile se duc la biserica si dau de pomana pentru morti.

 Duminica Tomii

A doua duminica dupa Paste este consacrata mortilor. Se mai numeste Pastile Mici sau Pastile Mortilor. In aceasta zi, la cimitir sunt pomeniti cei care au murit prin inec. Se aprinde o lumanare in jurul careia se aduna toate sufletele celor inecati. In Duminica Tomii, Iisus Hristos s-a aratat Apostolului Toma, care n-a crezut ca Mantuitorul a inviat. S-a convins numai in momentul in care, la indemnul lui Iisus, a pus degetul pe semnul cuielor si pe coasta. Din aceasta cauza, Apostolul mai poarta si numele de Toma Necredinciosul. In Duminica Tomii, in multe locuri este sarbatorit Pastele Blajinilor (denumit si Pastele Rocmanilor). Se zice ca Blajinii sunt un popor crestin care locuieste departe, prin ostroavele marilor, pe unde trece Apa Sambetei. Ei sunt aceia care, cand Moise a deschis drum prin mare, n-au apucat sa treaca. Altii spun ca Blajinii ar trai sub pamant sau chiar langa Rai, intr-un loc unde este tot timpul cald. Nu au case, traiesc sub umbra pomilor, umbla goi si se hranesc cu poame. Sunt evlaviosi si blajini. Isi petrec viata in rugaciune. Dupa moarte merg direct in Rai.
 www.revistafelicia.ro

marți, 10 aprilie 2012

Tradiții,obiceiuri și superstiții în săptamâna mare(săptămâna patimilor)

Săptămâna mare, numită și săptămâna patimilor, este reprezentată de ultima săptămână din postul Sfintelor  Paște. Totodată, săptămâna mare este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor.
Luni, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.
Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”
Marți,  ziua a doua a Sfintei Săptămâni, denumită și Marțea Seacă este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat. Credincioșii sunt îndemnați la priveghere, să fie, cu alte cuvinte, pregătiți, în orice clipă să-l întâmpine pe Iisus.
În Marțea Seacă, există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. Centrându-se pe termenul generic al săptămânii (a seca, secare, secat), ziua este caracterizată de practici magice ambivalente, ce utilizează atât magia negativă (interdicții pentru a nu stârni golul, secul, nenorocul), cât și pe cea pozitivă (scăldatul ritualic, pentru a seca bolile).
În ziua de miercuri a Săptămânii Mare, denia îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător, dar și pe Maria, femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir.
În anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși.
Joi sau Joia Mare, în această seară este rânduită Denia celor 12 Evanghelii. Ne sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.
Ca obiceiuri și tradiții, în cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.
În Joia Mare, există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi  îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
În Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării. Totodată, conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.
În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spune ca este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
Alte  superstiții ale Vinerii Mari ar fi următoarele: dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul; femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.
Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mare, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.
În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.
În ziua Sâmbetei Mari, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit.  Pot termina, însă, toate treburile casei. Ca o superstiție, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
Ca obiceiuri românești și tradiții, în Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.
traditii-superstitii.ro

vineri, 6 aprilie 2012

Superstiții și obiceiuri de Florii

De Florii, una dintre marile sărbători ortodoxe, elementele crestine si precrestine se îmbină în mod fericit, rezultînd traditii si obiceiuri extrem de pitoresti.
[Image]
Cel care se impărtăseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune când se apropie de preot.

Cu ocazia Mosilor de Florii, femeile coc plăcintele pe care le dau de pomana săracilor ca să nu moară de dorul lor, asa cum a pătit mama lui Lazar. Legendele spun ca oamenii care nu serbează ziua lui Lazar se vor umple de pistrui ca jidanii.

Acum se aerisesc hainele si zestrea.

Inaintea Marii sarbatori de Florii, fetele mari din Banat si Transilvania obisnuiesc sa pună o oglinda si o cămasă curată sub un păr altoit. Dupa răsăritul soarelui sunt luate si le folosesc in farmecele de dragoste si sănătate.

La miezul noptii se fierbe busuioc în apă. Se pun canafi de la prapurile folosite la înmormântarea unei fete mari iar dimineata fetele se spală pe cap cu aceasta fiertură, ca să le crească părul frumos si strălucitor ca firele de la prapuri. Ce rămâne se toarnă la rădăcina unui păr în speranta ca băietii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

In acelasi timp, daca cineva îndrăzneste să se spele pe cap chiar in ziua de Florii, fără apă descântată si sfintită, riscă să albească.

Se dau câteva ramuri de salcie la vite ca să mănânce, iar livezile si viile sunt impodobite ca sa dea roade bogate.

Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si în prima zi de Pasti.