duminică, 15 aprilie 2012

Tradiții și superstiții după Paște

In prima zi de vineri dupa Paste praznuim Izvorul Tamaduirii, ziua cand, potrivit traditiei, izvoraste apa tamaduitorare si toate apele sunt sfintite. I se mai spune Vinerea scumpa sau Fantanita Pe 12 aprilie este Joia Pastilor, care se mai numeste Joi Domnesti, Joia Nepomenita, Joia Necurata, Joia Rea, Joia Verde, Slobozitul Paresimilor * Joile de dupa Paste sunt in numar de noua si le tin mai ales femeile, sa le fie holdele ferite de trasnete, grindina si inundatii. Daca nu se lucreaza in aceste zile, pomii vor fi plini de flori si vor avea rod bogat, iar vitele vor fi sanatoase. Joile s-au pastrat din batrani din cauza ploilor prea mari care distrugeau araturile. * Femeile se feresc sa spele sau sa bata rufe cu maiul, caci bate piatra. * Sa nu intri in vie cele noua joi dupa Paste ca iti taie gandacii vita! * Se da de pomana peste; Se fac colaci, se duc la biserica si se pomenesc mortii.

 Focul cu buciumei

 In zorii zilei, se face focul in fata casei cu noua bete de alun uscate - buciumei -, fiindca exista credinta ca sufletele mortilor vin sa se incalzeasca. La acest ritual sunt invitati sa participe si vecinii, cu scaunele, in jurul focului, dandu-se de pomana colacei si ulcele impodobite cu flori de primavara. Slobozitul Paresimilor Femeile fac pomeni la cimitire, cu colaci, bautura, vase si haine noi, oua rosii aruncate peste mormant. Are loc slobozitul ritual al apei pentru morti, numit "Slobozitul Paresimilori.  

Apele vindecatoare

 Vineri, dupa Paste, se serbeaza Izvorul Tamaduirii. Se spune ca din lacrimile Maicii Domnului picate pe pamant au iesit, in mai toate locurile, izvoare facatoare de minuni. Se crede ca in aceasta zi toate apele sunt sfintite si cine bea din ele si se spala peste partile bolnave ale trupului se vindeca. In noaptea si in dimineata acestei zile se culeg buruieni de leac. * Izvorul Tamaduirii a fost locul binecuvantat de Iisus, care a vindecat pe multi oameni suferinzi. * Prima zi de vineri dupa Paste se tine pentru mantuirea sufletelor. Tot acum se cautau izvoarele de apa, se construiau si se curatau fantanile. Se credea ca izvoarele si fantanile amenajate in aceasta zi vor avea apa din belsug si nu vor seca in verile secetoase. * Nu se tese fiindca, asa cum bat braglele (parte mobila la razboiul de tesut care sustine spata), asa va bate si piatra; nu se deapana fiindca, asa cum se invarte vartelnita, asa se invart vanturile aducatoare de furtuna. * Femeile batrane tin vinerile de dupa Paste ca duminicile; sfintele vineri mijlocesc la Dumnezeu sa le duca in Rai.

 Pentru bunul mers al vietii

 Se tine pentru ca vara sa fie ploioasa. In aceasta zi, satenii isi uda vitele cu apa, sa fie bune de prasila si sa nu bata piatra. Se tine pentru sporul casei. Spalandu-se dimineata cu roua, multi cred ca se vindeca de boli. Preotii scot icoanele la camp si fac slujbe, sa cada ploaia la timp. Practici magice Joi seara, femeile aduc vase cu apa si le lasa peste noapte in biserica. Vineri, dupa liturghie, le aduc acasa. Apa sfintita este buna de leac. In ziua de sambata - numita Sambata Tomii -, femeile se duc la biserica si dau de pomana pentru morti.

 Duminica Tomii

A doua duminica dupa Paste este consacrata mortilor. Se mai numeste Pastile Mici sau Pastile Mortilor. In aceasta zi, la cimitir sunt pomeniti cei care au murit prin inec. Se aprinde o lumanare in jurul careia se aduna toate sufletele celor inecati. In Duminica Tomii, Iisus Hristos s-a aratat Apostolului Toma, care n-a crezut ca Mantuitorul a inviat. S-a convins numai in momentul in care, la indemnul lui Iisus, a pus degetul pe semnul cuielor si pe coasta. Din aceasta cauza, Apostolul mai poarta si numele de Toma Necredinciosul. In Duminica Tomii, in multe locuri este sarbatorit Pastele Blajinilor (denumit si Pastele Rocmanilor). Se zice ca Blajinii sunt un popor crestin care locuieste departe, prin ostroavele marilor, pe unde trece Apa Sambetei. Ei sunt aceia care, cand Moise a deschis drum prin mare, n-au apucat sa treaca. Altii spun ca Blajinii ar trai sub pamant sau chiar langa Rai, intr-un loc unde este tot timpul cald. Nu au case, traiesc sub umbra pomilor, umbla goi si se hranesc cu poame. Sunt evlaviosi si blajini. Isi petrec viata in rugaciune. Dupa moarte merg direct in Rai.
 www.revistafelicia.ro