Hai la Baba.....

Haloween

În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea și sâmbăta dinainte de Halloween, se țin adesea petreceri cu costume.

Sărbătoarea dovlecilor....superstiții

În această noapte, pentru a speria spiritele rele trebuie să suni dintr-un clopoţel.
Dacă vezi un păianjen în noaptea de Halloween acesta ar putea fi spiritul unei fiinţe iubite care a murit şi care veghează asupra ta.
Dacă vrei să întâlneşti o vrăjitoare, trebuie să îmbraci hainele pe dos şi să mergi cu spatele.
În ziua de Hallowen nu e bine să te prindă asfinţitul pe drum.
Călătorii ţineau în buzunar, ca protecţie, o bucată de pâine presărată cu sare, care să îi ferească de vrăjitoare.
Fetele încercau sa îşi afle ursitul în noaptea de Halloween folosind mai multe metode:
- descojind un măr în aşa fel încânt coaja acestuia să rămână într-o singură bucată. Aruncată pe jos ea formează iniţiala numelui iubitului.
- privind în oglindă cu o lumânare aprinsă într-o mână şi cu cealaltă fie pieptănându-se, fie mâncând un măr. Imaginea ursitului ar fi trebuit să apară privind peste umărul fetei.
- dormind cu un măr sub pernă, pentru a-şi visa ursitul.
- în Irlanda sec. al XVIII-lea, femeile ascundeau un inel în piureul de cartofi, bărbatul care îl găsea era alesul.

Printre superstițiile de Halloween care aveau cândva amploare se numără:

• Dacă o fată necăsătorită punea în noaptea de Halloween, sub pernă, o floare de rozmarin și un bănuț de argint își visa sortitul;
• Dacă se întâmpla ca, în noaptea de Halloween, să auzi pași sau zgomote în spate, nu trebuia să te întorci fiindcă se spunea că este un spirit venit de pe lumea cealaltă pentru a te lua cu el;
• În noaptea de Halloween se foloseau alune pentru vrăji, fiindcă diavolul era considerat culegător al acestor fructe;
• Dacă în noaptea de Halloween se întâmpla să zboare vreun liliac prin casă se spunea că în aceea casă sunt spirite rele;
• Celebra lumânare aprinsă în dovleac, din noaptea de Halloween,  avea menirea de a ține spiritele rele la distanță;
• Dacă în noaptea de Halloween vedeai un păianjen prin casă înseamna că spiritul unei persoane dragi te veghea;
• Se mai spune că în noaptea de Halloween dacă participai la o cină, era bine să vorbești în timpul mesei, astfel spiritele din apropiere erau încurajate să participe și ele la masă;
• Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween spiritele și fantomele s-ar fi speriat;
• Persoanele care erau născute în noaptea de Halloween aveau menirea de a vedea și de a comunica cu spiritele, etc. 

Tradiții și superstiții de SF Dumitru

In Ajunul sarbatorii Sfantului Dimitrie, se aprind focuri, peste care sar copii pentru a fi sanatosi tot anul. Focul are si menirea de a alunga fiarele si de a incalzi mortii. Dupa ce focul este stins, taranii arunca un carbune in gradina, ca aceasta sa primeasca putere de a rodi.

Sfantul Dumitru este considerat si patronul pastorilor. Este ziua in care ciobanii afla cum va fi iarna. Acestia isi aseaza cojocul in mijlocul oilor si asteapta sa vada ce oaie se va aseza pe el. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna, iar daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. Un alt mod de a afla cum va fi iarna, este sa urmaresti mersul oilor in dimineata sarbatorii Sfantului Dumitru. Daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.

Ziua Sfantului Dumitru era si o zi a soroacelor, se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani la San-George, de unde si zicerea ca "la San-George se incaiera cainii iar la Samedru se sfadesc stapanii".

De Sfantul Dumitru se tocmesc servitorii pentru diverse treburi si se strica stanele. Taranii tund coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos.

In anumite zone, taranii il cinstesc pe Sfantul Dimitrie, Izvoratorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfanta Impartasanie.

Alte credinte in ziua Sfantului Dumitru:

- daca de Sfantul Dumitru este vreme aspra, iarna va fi buna, iar de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa;

- nu se piaptana, ca-i primejdios de lupi;

- daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, iarna va fi aspra, cu zapezi grele;

- se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza.

Superstiții și tradiții de Ziua Crucii

Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea este inspirată dintr-un eveniment istoric care s-a petrecut în vremea împăratului Constantin, cel care a eliberat Biserica creştină de sub asuprirea împăraţilor păgâni. În popor i se mai spune şi Ziua Crucii, şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Bătrânii spun că de Ziua Crucii se închide pământul, luând cu sine insectele, reptilele şi plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. Păsările încep să plece în stoluri spre alte ţări, anunţând venirea toamnei Florile încep să se ofilească, iar cele care se mai păstrează proaspete precum busuiocul, menta, cimbrul sau maghiranul sunt considerate magice. Acestea sunt culese în bucheţele şi sunt duse la biserică pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Apoi, plantele sfinţite se păstrează în casă, la icoane, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli. În tradiţia populară, alunul este considerat ca fiind un arbore cu funcţii magice, iar ramurile culese de Ziua Crucii capătă calităţi miraculoase. Fântânarii le foloseau pentru depistarea izvoarelor subterane, iar alţi oameni pentru detectarea comorilor ascunse.
În această zi se fac şi prognozări meteorologice:
- dacă tună de Ziua Crucii, toamna va fi lungă;
- dacă încep să plece cocorii, timpul se va răci în curând;
- dacă ciorile încep să chirăie, va cădea bruma.
Superstiţii legate de această sărbătoare:
- când pe om îl apucă o spaimă, scapă numaidecât dacă îşi aduce aminte în ce zi a săptămânii a fost anul acela Ziua Crucii;
- De Ziua Crucii nu se mănâncă nimic ce are cruce: usturoi, nucă, peşte;
- Înălţarea Sfintei Cruci se ţine, căci îţi vei găsi uşor leacul când te vei îmbolnăvi.

Traditii, obiceiuri si superstitii de Sfanta Maria Mica

In credinta populara, sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului reprezinta hotarul astronomic dintre vara si toamna, momentul in care se da startul lucrurilor agricole de toamna si momentul in care noul anotimp incepe sa isi intre in drepturi.


Este o zi speciala pentru om, dar si pentru toata suflarea pamantului. Este ziua in care unele pasari precum randunelele isi pregatesc calatoria spre tarile calde, iar gazele si reptilele se retrag in pamant. Este ziua in care plantele nu mai sunt bune de leac si isi pierd puterile tamaduitoare. Este ziua in care vremea incepe sa se strice, devenind capricioasa si mai racoroasa, cum se intampla in fiecare toamna lasata de la Dumnezeu. Este ziua in care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat si anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor si se da startul targuilor si iarmaroacelor de toamna.

Aceasta zi a Nasterii Maicii Domnului trebuie cinstita cu bucurie si tinuta de toata lumea. Nu se cade sa lucrezi sau sa faci treburi gospodaresti tocmai in aceasta zi sfanta. In caz contrar e rau de lovitura” pentru barbati, iar femeilor li se poate arde mancarea pe foc. Sau…. oala cu mancare se poate rasturna peste copii. Totodata, focul nu se aprinde in vatra in preajma acestei sarbatori, in zilele de 7 si 8 septembrie, ori altfel atragi asupra ta necazurile si nesansa.

Mai exista si o alta superstitie romaneasca conform careia cei care mananca gatit la foc in aceste zile au sansa de a atrage asupra lor boli care ii pocesc. Se aprinde in schimb candela in dreptul icoanei Maicii Domnului si se lasa sa arda pe tot parcursul sarbatorii. Casa in care arde candela de Nasterea Maicii Domnului este o casa binecuvantata prin buna intelegere si armonie, ferita in acelasi timp de foc, vant, grindina si alte nenorociri.
Gospodinele impart in aceasta zi struguri si prune de sufletul mortilor pentru ca acestora sa li se ierte pacatele si sa primeasca si ei din roadele toamnei pe lumea cealalta. Nu se efectueaza in aceasta zi treburi gospodaresti daca nu vrei sa atragi raul asupra ta si asupra familiei tale. Se crede ca barbatii care incalca aceasta traditie se vor lovi (“e rau de lovitura”), iar femeilor fie li se va arde mancarea pe foc. Sau, mai rau, cratita cu mancare se va varsa peste copii arzandu-i...

Tot traditia este cea care spune ca femeile care doresc sa nasca copii ar trebui sa mearga in aceasta zi de sarbatoare la biserica si sa se roage la icoana Maicii Domnului cu credinta, precum s-au rugat Ioachim si Ana. Fecioara Maria este considerata protectoarea fetelor necasatorite, a femeilor insarcinate, a mamelor si a copiilor, a tuturor celor care cred in puterea lui Dumnezeu. In aceasta zi, mai mult ca niciodata, sunt ascultate rugaciunile de dezlegare a pantecelor.

De asemenea, si femeile insarcinate ar trebui sa faca acelasi lucru. Maica Domnului va fi alaturi de ele, veghind asupra lor si asigurandu-se ca au parte de o nastere usoara. De sarbatoarea Sfintei Marii, in dreptul Icoanei Maicii Domnului, in fiecare casa crestina, ar trebui sa arda o candela. Se crede ca acea casa va fi protejata impotriva focului, a vantului, a grindinei, dar si impotriva altor nenorociri sau rele. Totodata, in casa respectiva, Maica Domnului va aduce pace, intelegere si zile bune.

Este indicat sa nu aprinzi focul in vatra in zilele de 7 si 8 septembrie. Conform unei superstitii din batrani, acest gest ar putea atrage dupa sine nesansa si boala. Pe de alta parte, in preajma acestei sarbatori se culeg viile si are loc batutul nucilor asigurandu-te astfel ca si in anul urmator vor avea rod.

Se mai crede ca, odata cu sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, pasarile migratoare parasesc aceste meleaguri si se indreapta catre tari mai calde. Tot in aceasta zi, insectele fug din calea toamnei si a frigului si cauta sa se ascunda in pamant. Este semn clar de toamna… De acum incolo, este musai ca pamantul sa fie muncit. Este musai sa se dea startul lucrarilor agricole de toamna.
Garbo.ro