marți, 27 martie 2012

Obiceiuri și tradiții de Blagoveștenie

Ziua cucului 


 O mărturie a unui tăran român consemnată de Simion Florea Marian, in lucrarea "Sărbatorile la români", specifica: "Blagovestenia o asteaptă oamenii cu mare bucurie ca sa audă cucul cântând. Cucul cam pe la Buna Vestire pana la San Petru avea multe misiuni de indeplinit; el trebuia sa ne spună viitorul sau sa ne aducă stiri despre iubitii si iubitele noastre".
Toti oamenii satului asteaptau sa audă cucul cântând insă era nevoie sa indeplinească trei conditii: sa aibă banii la ei, sa nu fie flămânzi si sa nu fie supărati.
Când il auzeau pentru prima oara cântând, atunci il intreabau, zicând:


"Cucule,
Puiucule!
Câti ani imi vei dărui
Până ce eu voi muri?"
Flăcăii si fetele tinere adăugau:
"Cucule
Voinicule!
Căti ani imi vei da
Pân m-oi insura (mărita)?

Apoi, fiecare căntat al cucului se număra ca insemnând un an.
In conceptia celor mai multi români, cucul cânta de la Buna Vestie până la Sânziene sau Sân Petru, când se ineaca cu orz si nu mai poate cânta, prefăcându-se in uliu si petrecând astfel până la Buna Vestire viitoare.
Se mai credea ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti.

Cum era tinuta Buna Vestire?

In Bucovina, Blagovestenia este o sărbătoare tot atat de mare precum Pastile, deoarece dacă n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Pastile.
Cât de mare sărbătoare e Buna Vestire si cât de mare e păcatul celui ce lucrează in decursul ei, se poate cunoaste potrivit tăranului român, din imprejurari ca acestea: "dacă măcina cineva in ziua aceasta, si din făina măcinata face mămăliga, si mămăliga aceasta o arunca apoi in apa, pestii nu o mănâncă; dacă ia faina de aceasta si o presară pe un pom, pomul respectiv nu face poame anul acela." (Simion Florea Marian)
Buna Vestire se tine cu cea mai mare sfintenie mai ales de catre femei, pentru ca vestea cea imbucuratoare, a fost adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria.
Unele femei din Bucovina fac in dimineata acestei zile foc in ograda inaintea usii si pun alaturi pâine, sare si apa ca sa se incalzeasca, sa mănânce si să bea apa ingerii. Pâinea si sarea o dau mai apoi de pomană.
Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepând cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos, de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fân si amenintă cu toporul asupra iernii ca sa fugă, ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor.
In Transilvania, fiecare familie pregătea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei, chibrituri si tămâie. In zori de zi, primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu, lua o oala cu jar, pe care pune tămâie, iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. In timpul acesta făcea zgomot cu clopotelii legati la picior. Dupa aceasta mergea la pomi, si, făcaâd sub ei focuri slabe, căuta sa vadă care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului, zicând: "Daca nu rodesti, te tai!"
Simion Florea Marian aminteste faptul ca potrivit acestei credinte "focul din oala atrage caldura verii, tămâia alungă si depărteaza serpii de pe lângă casă, iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute."
O alta credinta foarte răspândită spune ca daca in această zi ouă vreo găină, gâscă sau rată, atunci "ouăle nu sunt bune de pus sub closcă, pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii, si se scot afară vitele de prin grajduri si se lasă la soare, ca sa fie sănătoase peste tot anul.
Incepând cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc in pădure si aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.

Blagovesnicul - Sfantul Arhanghel Gavriil

Sărbătoarea Bunei Vestiri continua, a doua zi (26 martie), cu sărbătoarea Sfantului Arhanghel Gavriil, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea buna a intruparii Domnului. Sfantul Arhanghel Gavriil este numit de către cei mai multi romani din Bucovina, Blagovesnicul.
Este o sărbătoare tinuta mai ales de catre femei pentru ca Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. Femeile nu lucrează in aceasta zi, mai ales prin casă, pe când barbatii lucrează afară. Ca si Blagovestenia, sărbătoarea era considerata neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui; vacile nu se "goneau"; nu se semana porumbul (Moldova, Bucovina).

Un alt obicei, prevedea ca oamenii sa continue a manca peste si in această zi, "nu numai pentru hrana, ci pentru a fi sănătosi ca pestele in tot timpul anului."

Radu Alexandru