Rusalcele umblă în cete dansând şi se spune că pe unde acestea dansează, pământul rămâne ars. Pentru a se feri de
Rusalii, se poartă frunze de pelin sau fire de
usturoi în sân şi la brâu, iar timp de două săptămâni, după această zi, nu se culeg ierburi de leac. Tot de teama
Rusaliilor, cunoscute ca
zâne ale apelor,
în sâmbăta lor se spune că nu este bine să te scalzi, pentru că este
posibil să te îneci. Dacă sunt zărite de un muritor sau dacă din
greşeală cineva călca pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnăvea
foarte grav de o boală numită în limbaj popular, luat de Rusalii, boală
de care se poate scăpa doar prin descântec de
Rusalii, intrând în
Hora Caluşului. Faimosul joc al căluşarilor este un dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de
iele,
zânele rele. Dansul Căluşarilor este un dans păstrat din timpuri vechi,
iar acest mit a fost suprapus ulterior peste sărbătoarea creştină
post-pascală a
Cincizecimii, devenită
Duminica Rusaliilor. În ziua a doua de
Rusalii,
preoţii şi sătenii ies pe câmp pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul,
crezându-se că, astfel, nu va bate grindina. Ramurile de tei sfinţite la
Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. În ziua de
Rusalii, în unele zone, există obiceiul numit
udatul nevestelor, tradiţie conform căreia numai femeile care vor fi udate vor fi sănătoase tot anul. Creştinii sărbătoresc
Rusaliile
timp de trei zile, în zona Moldovei şi a Transilvaniei, şapte zile în
zona Munteniei şi a Olteniei, iar în zona Banatului, timp de opt zile.
Mitul Rusaliilor s-a suprapus în timp peste
sărbătoarea creştină, păstrându-se de atunci aceste
obiceiuri, datini şi superstiţii.
