Aduce apă neîncepută de la un izvor ori fântână și o pune într-o ulcică ori pahar.Apoi scoate din sobă,cu vârful unui cuțit,3,6 sau 9 cărbuni aprinși,îi aruncă apoi cu mâna,în apa din ulcică,numărând de-a îndăratelea:9,8,7,.....1.Zice:ăsta-i de deochi,ăsta-i de mirare,de strigare,de căscare.....Taie apa în cruciș cu cuțitul.Dacă omul e deochiat,cărbunii aruncați se duc la fund sfârâind .Dacă nu e deochiat cărbunii plutesc deasupra apei.Când a treminat de descântat,Baba Doftoroaia îi dă bolnavului să soarbă de trei ori din apă,îl udă pe tâmple,la ochi,pe frunte,la nas,la inimă și încheieturi,iar restul se varsă pe un câine ...ori o pisică.
De ce se procedează astfel?Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul,iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal,Baba Doftoroaia rostește:
Când s-o deochia mâța și câinele,
Atunci să se deoache(cutare),
A tunci și nici atunci!
După aceea ,descântătoarea împlântă cuțitul în pământ,iar vasul(ulcica,paharul)îl întoarce cu gura în jos,zicând:,,Nu întorc ulcica (sau paharul),ci întorc sănătatea și tot binele asupra lui (cutare).,,
