miercuri, 8 februarie 2012

Limbajul plantelor

MIC DICȚIONAR DE ÎNȚELESURI,LEACURI BĂBEȘTI,CREDINȚE POPULARE

C

CARTOF-izolare,singurătate.
Tăiați felii,se pun pe frunte ori la tâmple,contra durerilor de cap.
În turtițe de cartofi copți și amestecați cu untdelemn,legate la gât- contra gâlcilor.

CASTAN-teamă puternică,dar nemotivată.
Castanele se fierbeau altădată și în zeama lor,încă fierbinte,se țineau membrele degerate.
Uscate și pisate se dădeau cailor ,să se îngrașe.

CASTRAVETE-influență nefastă.
Prin presare,sucul era folosit pentru purificarea sângelui,în afecțiunile pulmonare;azi,, laptele de castravete,,-în cosmetică.
Altădată,vrejurile și cârceii se foloseau contra durerilor de pântece.
Femeile foloseau decoctul contra pistruilor,petelor de pe obraz.
Nu bea apă,după castravete,că ți se apleacă.

CĂPȘUNI-sănătate,plăceri.
Rădăcinile se fierb în vin,contra tusei.
Ceaiul în boli de rinchi.
Rădăcina și cârceii-bune de leac la femei în timpul ciclului.

CĂTINA-noutate plăcută.
Medicina populară întrebuințează scoarța rădăcinilor ca diuretic,sudorific,aperitiv,astringent.
Frunzele și ramurile-contra reumatismului,în boala splinei.

CEAPĂ-amenințare de boală.
Foarte întrebuințat leac popular.
Bulbul pisat sau copt-contra bubelor,rănilor.
În arsuri-ceapă pisată,amestecată cu smântână.
La gâlci,cataplasmă de ceapă pisată cu sare,untură,praf de pușcă.
Femeile care n-au lapte să mănânce multă ceapă.
După ce-ți scoți acul de albină ori de viespe,freacă locul cu ceapă.
Însă capătă dureri de ochi,zice o credință,acel care aruncă ceapă în foc ori mănâncă pielița subțire.

CICOARE-victorie.
Decoctul florilor în boli de ochi.
Ceaiul contra durerilor abdominale,calmarea durerilor canceroase,scăderea tensiunii.
Rădăcină-pentru durerea de inimă și vătămătură.
Ceaiul-pentru înnoirea sângelui.
Fetele se spală cu floare de cicoare,ca să fie plăcute.
O superstiție-femeile se încing cu tulpina,la Sânziene,ca să nu le doară mijlocul.

CIMBRU-activitate cu folos.
Decoctul-contra durerilor de dinți,dar și cele de stomac.
Ceaiul -contra bolilor venerice,contra anemiei.

CIUBOȚICA CUCULUI-mulțumire,bucurie.
Ceaiul-contra durerilor de cap.
Pisată cu apă,se bea contra frigurilor.
Rădăcina fiartă-în boli de rinichi.
În preajma plantei,se zice,își face cuib ...cucul.
Florile se legau la vasele de lut ce se dădeau de pomană,în amintirea morților.

CÂNEPA-noroc în afaceri.
Din semințe fierte-alifie pentru răni,bube dulci.
Contra durerilor de urechi,se ținea urechea pe o oală în care se puneau cărbuni aprinși și sămânță de cânepă.
Contra hemoroizilor,se făceau băi cu ,,pâzderii de cânepă,,rămase de la meliță.
Julfă de sămânță ,cu lapte,se bea pentru a opri vărsăturile și contra otăvurilor.
Decoctul de ,,pâzderie,,de la meliță-contra limbricilor.
După naștere,femeia bea ceai de sămânță de cânepă,ca să-i aline durerile.
Magii populare:ca să crească bine cânepa în acel an,femeile beau și joacă vârtos la Sf. Vasile sau în ziua lăsatului de sec din postul mare.
Când vezi o rândunică primăvara,aruncă țărână în sus,că atât va crește cânepa de înaltă.

COADA ȘORICELULUI-înseamnă pagubă.
Folosită la răni și tăieturi.
Bună și contra pecinginei.
Ceaiul-contra bolilor de piept,tusei,astmului,diareei,dar și pentru căpătarea menstruației la femei.

CRIN-amor,castitate.
În leacuri:remediu pentru răni,arsuri,tăieturi.Florile-într-o sticlă cu apă,contra durerilor de ochi.
Ceaiul-pentru curățireasângelui.
Ceapa de crin fiartă-pe bube,umflături sau alifie de crescut sprâncenele.

CUCUTĂ-perfidie,trădare.
Oblojeli cu frunze-calmante pentru abcese.
Pisată cu oțet și untdelemn-contra durerilor de șale.
Băi contra hemoroizilor și bolilor femeiești.