MIC DICȚIONAR DE ÎNȚELESURI,LEACURI BĂBEȘTI,CREDINȚE POPULARE
G
GAROAFĂ-iubire pătimașă,dar curată.
Ceaiul de flori-contra răcelii.
Rădăcină se plămădea în rachiu,care se bea contra gălbinării.
Decoctul-în spălarea rănilor,de viermi.
GHIOCEL-înseamnă nădejde.
În scăldători contra reumatismului.
Cu decoct se făceau altădată spălături.
Există la noi credința următoare din bătrâni:copiii aduc multe flori acasă,mamelor,în speranța că vara,vor roi în ogradă tot atâția puișori.
GORUN-noroc surprinzător.
Scoarța mărețului copac se folosea ca leac al rănilor învechite.
Cu negreala din gogoșile de pe frunze se ungea pecinginea.
Decoctul ghindei prăjite-contra diareei.
GRÂU-dificultăți în amor.
Cu făină de grâu,amestecată cu untură de plante,se oblojeau bubele rele.
Cu tărâțe și flori de fân se făceau scăldători contra răcelii.
O credință veche:semănătorul să arunce mai întâi,sămânța pe ogor cu ochii închiși,zicând:așa să nu vadă păsările grâul ,cum nu-l văd eu acum.
GUTUI-stânjeneală efemeră.
Ceaiul-contra tusei,răgușelii.
Din semințe se prepară....apa de ochi.
Din semințele plămădite în apă se mai făcea și un unguent pentru sânii crăpați ai femeilor care alăptau.
H
HREAN-veste pe curând.
A intrat în multe leacuri băbești.
Frunzele și rizomul-contra durerilor de cap.
Legături pe frunte cu frunze de hrean ras;pe moalele capului amestecat cu oțet.
Contra gâlcilor se mănâncă mult hrean și se bea rachiu.
Contra durerilor de dinți-hrean fiert cu vin.
Leac obișnuit contra bolii de plămâni.
I
IASOMIE-are înțelesul de bucurie
În terapeutica populară;scoarța rădăcinilor se folosea contra frigurilor,nevralgiilor.
IEDERĂ-neliniște,tinerețe.
Frunzele se întrebuințau în buboaie,umflături.
Se fierbe și se scaldă bolnavii în iederă.
Decoctul plantei întregi se lua ca astringent contra diareei,scurgerilor de sânge și ...pentru năduf.Dar și contra bolilor de burtă și ficat.
E bună și contra negilor,cum credeau romanii;ia o pietricică,învelește-o în iederă și atinge negul.Arunc-o în loc umblat,căci negul va trece asupra celui care va lua pietricica....
IN-răspunzi la un serviciu făcut.
Ceaiul din semințe de in-pentru tuse.
Uleiul-în arsuri.
Contra limbricilor-sămânță de in fiartă.cu dohot de la farmacie.
IZMĂ-mândrie nejustificată.
Ceaiul contra colicilor la copii,dar și la oameni mari pentru dureri de stomac,crampe .
Pentru dureri de dinți se ținea în gură rădăcină pisată cu rachiu.
La sughiț se recomandă rachiu de izmă creață.
G
GAROAFĂ-iubire pătimașă,dar curată.
Ceaiul de flori-contra răcelii.
Rădăcină se plămădea în rachiu,care se bea contra gălbinării.
Decoctul-în spălarea rănilor,de viermi.
GHIOCEL-înseamnă nădejde.
În scăldători contra reumatismului.
Cu decoct se făceau altădată spălături.
Există la noi credința următoare din bătrâni:copiii aduc multe flori acasă,mamelor,în speranța că vara,vor roi în ogradă tot atâția puișori.
GORUN-noroc surprinzător.
Scoarța mărețului copac se folosea ca leac al rănilor învechite.
Cu negreala din gogoșile de pe frunze se ungea pecinginea.
Decoctul ghindei prăjite-contra diareei.
GRÂU-dificultăți în amor.
Cu făină de grâu,amestecată cu untură de plante,se oblojeau bubele rele.
Cu tărâțe și flori de fân se făceau scăldători contra răcelii.
O credință veche:semănătorul să arunce mai întâi,sămânța pe ogor cu ochii închiși,zicând:așa să nu vadă păsările grâul ,cum nu-l văd eu acum.
GUTUI-stânjeneală efemeră.
Ceaiul-contra tusei,răgușelii.
Din semințe se prepară....apa de ochi.
Din semințele plămădite în apă se mai făcea și un unguent pentru sânii crăpați ai femeilor care alăptau.
H
HREAN-veste pe curând.
A intrat în multe leacuri băbești.
Frunzele și rizomul-contra durerilor de cap.
Legături pe frunte cu frunze de hrean ras;pe moalele capului amestecat cu oțet.
Contra gâlcilor se mănâncă mult hrean și se bea rachiu.
Contra durerilor de dinți-hrean fiert cu vin.
Leac obișnuit contra bolii de plămâni.
I
IASOMIE-are înțelesul de bucurie
În terapeutica populară;scoarța rădăcinilor se folosea contra frigurilor,nevralgiilor.
IEDERĂ-neliniște,tinerețe.
Frunzele se întrebuințau în buboaie,umflături.
Se fierbe și se scaldă bolnavii în iederă.
Decoctul plantei întregi se lua ca astringent contra diareei,scurgerilor de sânge și ...pentru năduf.Dar și contra bolilor de burtă și ficat.
E bună și contra negilor,cum credeau romanii;ia o pietricică,învelește-o în iederă și atinge negul.Arunc-o în loc umblat,căci negul va trece asupra celui care va lua pietricica....
IN-răspunzi la un serviciu făcut.
Ceaiul din semințe de in-pentru tuse.
Uleiul-în arsuri.
Contra limbricilor-sămânță de in fiartă.cu dohot de la farmacie.
IZMĂ-mândrie nejustificată.
Ceaiul contra colicilor la copii,dar și la oameni mari pentru dureri de stomac,crampe .
Pentru dureri de dinți se ținea în gură rădăcină pisată cu rachiu.
La sughiț se recomandă rachiu de izmă creață.
